Dezvoltarea limbajului la copii

Limbajul este o activitate deosebit de complexa, iar deprinderea sa este dificila si de lunga durata. De la un copil la altul se observa deosebiri importante in ceea ce priveste varsta de debut a limbajului, claritatea cuvintelor si bogatia vocabularului.
Deprinderea limbajului presupune trei componente esentiale: buna functionare a aparatului fonator; asimilarea, memorarea si adaptarea sistemului lingvistic la situatie; si in cele din urma, dorinta copilului de a intelege si nevoia sa de a se exprima.
Copiii incep sa invete inca din viata intrauterina, atunci cand aud si raspund la vocile familiare. Perioada in care invata cel mai mult este cuprinsa in intervalul dintre 2 si 5 ani. Intre 15 si 18 luni, copilul intelege in general mai mult decat poate exprima in cuvinte. Acest decalaj in vorbire este de obicei urmata de o explozie de cuvinte intre 18 si 24 luni.
Atingerea anumitor repere in deprinderea limbajului variaza mult de la un copil la altul. Unii copii - in special fetitele - sunt mai avansati, in timp ce altii progreseaza mai lent.
Un copil caruia i se vorbeste sau citeste frecvent dobandeste mai rapid competentele lingvistice, aceste doua actiuni avand un mare impact asupra modului in care copilul  va fi capabil sa se exprime mai tarziu. Un copil caruia i se vorbeste sau citeste foarte rar va invata sa vorbeasca mai tarziu decat alti copii de aceeasi varsta.

 

Etapele dezvoltarii limbajului la copil:

0-3 luni

- reactii motorii generalizate la zgomote puternice;

- tipete diferentiate dupa necesitati;

- manifestari vocale/sunete guturale;

- producerea unor scurte manifestari vocale;

- raspuns prin reactie generalizata la vocea umana;

- vocalize: ah,ub, ab,eh;

- vocalize diverse;

- vocalizari in pozitia culcat;

- vocalizari diferentiate afectiv;

- vocalizari in joc sonor/melodie;

- ascultarea spontana a vocii umane;

- reactie de inviorare la vocea umana;

- gangurit in starea de bine;

- gangurit in joc sonor;

- silabe cu sunete usor articulate;

- vocale si consoane labiale;

- gangureste la o relatie interpersonal.

 

3-6 luni

- raspuns vocal la o relatie interpersonal;

- lalalizare;

- mimica adecvata in timpul lalalizarii;

- lalalizare in joc spontan;

- muzicalitate in gangurit;

- gangurit, ca expresie a starii de bine;

- traducere vocala a nemultumirii;

- silabe in joc spontan;

- primele silabe bine articulate: ma-ma, ta-ta;

- utilizeaza spontan cateva silabe;

- expresia vocala a nerabdarii;

- exprimarea nerabdarii la disparitia unui obiect indragit;

- adresare vocala spre persoana cu care „vorbeste”;

- discriminare intre o vorbire afectiva si alta dojenitoare;

- imitarea de sunete si raspuns la pronuntarea lor;

- repeta cu placere doua silabe duble: ma-ma, pa-pa;

- utilizeaza silabe cu modulatii afective, in dialog;

 

6-9 luni

- articulează bine mai multe silabe;

- pronunţă distinct „da”;

- expresie vocală de satisfacţie în relaţiile cu jucăriile;

- variaţii tonale în lalalizare şi silabisire

- reacţii vocale de surpriză;

- interjecţii vocale;

- reacţionează la comenzi verbale simple;

- leagă două silabe într-o structură sonoră: mama, tata;

- expresie vocală în acţiunea cu obiectele;

- imită pronunţia multor consoane;

- pronunţă singur unele consoane;

- reacţie de confuzie la cuvinte necunoscute;

- se adaptează la cuvinte cunoscute (conduită);

- distinge cuvintele cunoscute de cele necunoscute;

- înţelege sensul unor cuvinte şi ce reprezintă;

- înţelege sensul unor gesture;

- răspunde la unele gesturi uzuale;

- rosteşte cuvinte articulate expresiv;

- imită majoritatea sunetelor.

 

9-12 luni

- îşi organizează comportamentul pe bază verbal;

- „vorbeşte” cu jucăriile, vocalizând;

- imită silabe;

- răspunde prin acte sau atitudini la cuvinte;

- expresie vocală la vederea linguriţei şi a paharului;

- expresie vocală în faţa unor culori;

- pronunţă 2-3 cuvinte bisilabice;

- denumeşte cu o silabă obiectele;

- imită multe cuvinte la cerere;

- opune rezistenţă la un ordin;

- răspunde adecvat la ordine simple;

- înţelege şi execută sarcini simple;

- reacţie la cuvinte inhibitorii;

- expresie vocală când se priveşte în oglindă;

- utilizează cuvântul „mamă” în apel;

- utilizează silabe sau sunete speciale pentru apel.

 

12-18 luni

- înţelege o cerere verbală şi o execută;

- execută comenzi verbale în 2-3 secvenţe;

- înţelege sensul multor cuvinte în context;

- înţelege gesturile adultului şi le imită;

- numeşte jucării sau imagini prin onomatopee;

- utilizează în conversaţie un jargon specific;

- înţelege o întrebare simplă;

- înţelege gesturile adultului (protecţie, ameninţare);

- înţelege interdicţia;

- pronunţă spontan 3-20 cuvinte;

- denumeşte correct câteva obiecte;

- face apel prin intermediul cuvintelor;

- utilizează cuvinte cu sens în propoziţie.

 

18-24 luni

- cunoaşte şi se exprimă prin formule de politeţe;

- cunoaşte denumirea părţilor corpului şi feţei;

- indică la cerere aceste părţi;

- recunoaşte imagini într-o carte;

- denumeşte câteva imagini;

- pronunţă 20-50 cuvinte;

- uneşte două cuvinte (substantiv+ verb) într-o propoziţie;

- face asociaţii de cuvinte căutând consonanţe;

- identifică obiecte după determinarea lor;

- poate denumi majoritatea obiectelor familiar;

- poate distinge, la cerere, 7 imagini din 10;

- apar primele propoziţii cu legătură între cuvinte;

- utilizează în conversaţie cu precădere propoziţii;

- cunoaşte sensul cuvintelor care arată poziţii spaţiale: sus, jos, pe;

- apar în vorbire pronumele, adjectivul (mai puţin);

- vorbeşte despre sine, la persoana a IlI-a, spunându-şi numele mic;

- poate repeta cuvinte compuse din 2-5 silabe;

- stăpâneşte aproximativ 100 cuvinte;

- apar primele încercări de fraze.

 

24-36 luni

- se organizează structura gramaticală a limbii vorbite;

- poate repeta 2-4 cuvinte (prin memorare);

- foloseşte propoziţii de 3-4 cuvinte;

- foloseşte fraze cu relaţii de subordonare între propoziţii;

- înţelege un expozeu de 3-6 propoziţii;

- înţelege un expozeu complet într-o conversaţie;

- foloseşte pronumele personal în mod current;

- flexionează cuvinte (caz, număr, gen etc.);

- „citeşte” o imagine compusă;

- utilizează timpul trecut.

 

Cum putem incuraja deprinderea limbajului la copil 

Parintii care ii vorbesc sau citesc copilului, si mai tarziu incurajeaza conversatiile cu acesta aduc o contributie majora la dezvoltarea limbajului si exprimarii. Vocabularul unui copil de 2 ani depinde in mod direct de timpul pe care parintii sau alte persoane l-au acordat pentru a-i vorbi.
Nou-nascutii sunt programati sa invete, iar majoritatea parintilor sunt profesori excelenti. Interactiunile si conversatiile pe care parintii le poarta cu copii sunt lectii perfecte pentru deprinderea limbajului. Vorbitul, cititul si cantatul sunt activitati suficiente pentru a-i ajuta pe cei mici sa vorbeasca. 
Parintii sunt sfatuiti sa-i citeasca copilului inainte de varsta de 6 luni si sa continue aceasta activitate zilnic. Cititul este deosebit de important pentru deprinderea limbajului din mai multe motive. In timpul acestei activitati, intre parinti si copii se creeaza o legatura speciala. Copilul poate pune intrebari si face propriile observatii. Cititul ii ofera copilului posibilitatea de a invata cuvinte pe care nu le-ar intalni in conversatiile zilnice. Cititul frecvent va contribui la dezvoltarea limbajului copilului si, mai tarziu, la imbunatatirea abilitatii de a citi si a performantelor scolare.

Sfaturi practice:

- incurajati bebelusul sa vorbeasca repetand unele cuvinte ;
- vorbiti cat mai des copilasului, pronuntand cuvintele in mod clar si distinct ;
- cantati-i si cititi-i copilului;
- oferiti-i copilului un model bun de exprimare orala;
- incercati sa reactionati la orice metoda de comunicare utilizata de copil – de exemplu, atunci cand arata cu degetul sau face diverse gesture;
- oferiti-i copilului cat mai multe ocazii de a se intra in contact cu alti copii pentru a participa la conversatiile lor ;
- la 5 ani, invatati copilul sa accepte deosebirea dintre ceea ce are de spus si ascultarea celorlalti;
- ascultati cand copilul vrea sa spuna ceva (si nu o jumatate de ora mai tarziu);
- nu fortati niciodata copilul sa vorbeasca;
- nu criticati si nu ironizati modul in care vorbeste copilul; dimpotriva, incurajati-l;
- nu dati semne de nerabdare atunci cand copilul vorbeste prea lent sau face greseli;
- nu intrerupeti copilul si nu terminati propozitiile in locul lui;
- asteptati sa termine copilul fraza si apoi reluati, pronuntand corect cuvantul sau expresia gresita si insistand pe partile omise sau exprimate gresit de copil ;
- nu fortati copilul sa vorbeasca in fata unui grup de persoane, dar permiteti-i sa faca acest lucru daca el isi doreste.

 

Daca, in ciuda eforturilor dumneavoastra, considerati ca dezvoltarea limbajului copilului nu este suficienta in raport cu varsta lui apelati la un logoped. Marea majoritate a tulburarilor de limbaj pot fi corectate si rezultatele sunt cu atat mai eficiente cu cat sunt incepute mai timpuriu.

 

Integrarea in scolile de masa a copiilor cu dificultati de invatare Prin termenul “dizabilitati specifice de invatare” putem intelege “tulburari de invatare “, “dificultati de invatare” sau “deficiente de invatare”.        &..(mai mult)	Atelier de Halloween  "Sa dam in mintea copiilor!" - Atelier de creatie Halloween - pentru copii si parinti -..(mai mult)
TULBURARILE DE LIMBAJ CARE NECESITA LOGOPEDIE Copilul, pentru a fi acceptat si integrat in societate, are de parcurs un drum lung si uneori foarte dificil. Reusita lui este influentata de o multitudine de factori printre care, cei mai importanti ..(mai mult)	Dezvoltarea cognitiva la copilul cu Sindrom Down (Trizomia 21) Exista numeroase dezbateri asupra felului în care se dezvolta copilul trizomic. Unii considera ca exista o dezvoltare normala, dar mai înceata, in timp ce altii sustin ca dezvoltarea în cazul persoanelor trizomice difera semnificati..(mai mult)
Consiliere psihologica si psihoterapie Consilierea psihologica este o specializare accesibila doar licentiatilor în psihologie.Consiliera psihologică este interventi..(mai mult)	LEGILE COPILULUI -          Nu ma rasfata. Stiu foarte bine ca nu mi se cuvine tot ceea ce cer. Dar te incerc totusi! -          Nu-ti fie teama sa fii ferm cu mine. ..(mai mult)